Mumiile negre si rosii ale civilizatiei Chinchorros
Mumiile intotdeauna au vorbit cu noi intr-un mod primitiv, dar nu am putut sa le lasam singure. Le adoram, ne temem de ele, de soarta lor, dar un lucru este sigur: sintem neputinciosi fata de misterul pe care-l emana.
________________________________________
Citi dintre noi isi pot aminti acum zilele din anii copilarie in care sapau in pamint gropi cit mai mari si mai adinci pentru a gasi o comoara ascunsa sau pentru a gasi cel putin o moneda veche care sa arate ca acolo cindva a trait o alta civilizatie? Cu totii am fost si probabil majoritatea inca mai sint pasionati de lucrurile, obiectele, obiceiurile altor culturi si civilizatii care au fost inaintea noastra. Unul dintre modelele demne de urmat pentru o parte dintre noi a fost acela al faimosului arheolog englez Howard Carter, care avea un singur vis: sa gaseasca mormintul lui Tutankhamon. Avind la inceput doar citeva indicii, o cupa si o piesa din aur, insemnate cu numele faraonului, a inceput vinatoarea de morminte in Valea Regilor, o vinatoare care a durat nici mai mult nici mai putin de sase ani. În 1922 a reusit sa gaseasca intrarea catre camera mortuara a faraonului, descoperire ce avea sa-i aduca mai tirziu faima. Cu timpul arheologii au inceput sa descopere din ce in ce mai multe morminte si o data cu acestea si mumiile din interiorul lor.
La inceput mumiile au fost privite cu multa teama mai ales ca se zvonea ca nu este bine sa trezesti mortii din morminte, cu timpul au devenit un subiect controversat punindu-se diferite intrebari cu privire la modul in care au fost imbalsamate, dar mai ales se urmarea aflarea scopului. S-au descoperit de catre oamenii de stiinta mumii in ghetari sau ingropate adinc in mlastini, dar cele mai faimoase vin din Egipt, unde imbalsamatorii conservau cu mare grija cadavrele. Multe mumii egiptene au mai mult de 3.000 de ani.
Cea mai veche mumie nu e din Egipt
Cercetatorii se asteptau ca cea mai veche mumie din lume sa provina din Egiptul antic, insa au avut parte de o surpriza. Cea mai veche mumie descoperita pina in prezent apartine unei civilizatii numite Chinchorros datind din 5050 i.Hr. La granita dintre Chile si Peru a fost descoperita mumia unui copil, iar datarea cu carbon 14 a aratat ca are o vechime de 7.000 de ani, fiind anterioara cu 2.000 de ani fata de cele mai vechi mumii egiptene.
Despre civilizatia si cultura Chinchorros nu se stiu foarte multe lucruri pe cit se doreste. S-a descoperit ca chinchorrosii sufereau teribil de tuberculoza, sifilis si osteoporoza. Oasele rupte descoperite au evidentiat faptul ca au avut loc razboaie intre triburi. S-a constatat o mortalitate infantila ridicata datorata bolilor cauzate de apa poluata. Calogero Santoro, arheolog la Universitatea Institutului Tarapaca de antropologie si arheologie din Arica, spunea: Tindem sa veneram aceste comunitati antice care erau la fel de umane precum sintem noi astazi. Au poluat atit de tare mediul lor inconjurator incit erau bolnavi tot timpul. Concluzia mea este ca nu ne-am schimbat prea mult in mii de ani.
Primii oameni din lume care au practicat arta mumificarii
Chinchorrosii sint considerati ca fiind primii oameni din lume care au practicat arta mumificarii incepind cu 5000 i.Hr. atingind maximul in 3000 i.Hr. – cind egiptenii abia incepeau si ei imbalsamarea.
Se pare ca primele descoperiri au avut loc in jurul zonei Arica in 1917. Momentul important a venit in 1983, cind muncitorii care lucrau pentru infiintarea unei noi linii de apa in El Moro, un desert masiv care se intinde in josul Aricai, au inceput sa scoata la suprafata o multime de corpuri umane. Arheologii care au reusit sa vina cit mai repede in acest loc, ce s-a dovedit ca era un cimitir al civilizatiei Chinchorros, au putut recupera 96 de mumii. Cu timpul s-au mai descoperit si alte mumii de-a lungul oraselor Ilo (Peru) si Iquique, Antofagasta (Chile). Metodele de conservare pe care le foloseau erau cu mult diferite de cele ale egiptenilor. S-au clasificat chiar trei tipuri de mumii care au fost executate in perioade diferite. Doua dintre aceste tipuri au atras atentia, fiind vorba de mumiile negre si mumiile rosii.
Procedeul de imbalsamare a mumiilor negre si rosii
S-a descoperit ca intre 5000-3000 i.Hr. chinchorrosii foloseau un procedeu unic de mumificare. Acestia luau corpul persoanei decedate, il tratau si il reasamblau la loc. Capul, miinile si picioarele erau date la o parte, uneori si pielea. Corpul era curatat de carne si tesut, iar o atentie deosebita se oferea craniului. Acesta era taiat in jumatate, la nivelul globului ocular, creierul indepartindu-se. Craniul era apoi scurs si impachetat cu material, fiind pus la loc dupa un timp foarte scurt. Scheletul era intarit cu bete legate cu fibre vegetale de oase, organele interne erau inlocuite cu forme din argila, iar pielea era inlocuita cu piei de leu de mare sau de pelican. La final corpul era remodelat, uns cu o pasta rezultata dintr-un amestec de grasime cu cenusa, pictat, rezultind o culoare neagra. Mumiilor din acest tip li se mai atasau si peruci din par uman negru, scurt. Un numar foarte mare de astfel de mumii au fost recuperate si s-a descoperit ca fetele fusesera pictate de mai multe ori, ceea ce a dus la concluzia ca au fost tinute un timp indelungat inainte de a fi ingropate.
Un alt stil de imbalsamare
Între 2500 – 2000 i.Hr. chinchorrosii au trecut la un alt stil de imbalsamare cu totul si cu totul diferit rezultind asa-numitele mumii rosii. De data aceasta corpul nu mai era dezasamblat, ci doar se faceau incizii in trunchi si solduri pentru a indeparta organele si singele din corp. Capul era taiat pentru a fi scos creierul si pus la loc impreuna cu o peruca din par uman lung de 60 cm. O palarie facuta din argila sustinea aceasta peruca. În afara perucii si a fetei care era uneori neagra totul era pictat cu limonit rosu. Dupa spusele lui Bernardo Arriaza au fost descoperite 282 de mumii, mai mult de jumatate erau conservate prin aceste doua metode, restul fiind pastrate datorita climatului uscat.
Care era scopul mumificarii
O enigma a civilizatiei si culturii Chinchorros care nu a fost inca clarificata in totalitate este aceea legata de scopul mumificarii. Datorita faptului ca s-au descoperit mai multe straturi de vopsea cercetatorii au tras concluzia ca populatia era preocupata de intretinerea trupurilor mumificate. Au existat mai multe teorii, una a fost a cercetatorului Joann Fletcher care sustinea faptul ca au fost tinute mai mult timp inainte de a fi ingropate, deoarece s-au gasit mumii ce au suferit stricaciuni in zona picioarelor. Genul acesta de stricaciuni este explicabil daca au fost tinute la verticala, infipte in nisip, posibil pentru a fi venerate.
Orice membru al comunitatii avea dreptul de a fi mumificat
Ceea ce a surprins in mod deosebit a fost numarul impresionant de mumii. Joann Fletcher arata ca nu doar excelentele conditii de conservare au contribuit la acest lucru. În plus, spre deosebire de egipteni, care rezervau mumifierea doar pentru nobili sau faraoni, cultura Chinchorro nu facea nici o discriminare. Orice membru al comunitatii avea dreptul de a fi mumificat, indiferent de virsta, sex sau conditie sociala. Din nefericire, se estimeaza ca sint putine sanse de a afla mai multe detalii despre obiceiurile acestei misterioase si stravechi populatii.
Dana Predu
