Evolutie Spirituala

Pamintul este gol pe dinauntru - Civilizatia Agartha

Pamintul este gol pe dinauntru - Civilizatia Agartha
Pamintul este gol pe dinauntru si ascunde alte civilizatii





Se stie ca Pamintul este solid in interior. Totusi, nimeni pina acum nu a avut curajul sa patrunda adinc in el, asa ca nimeni nu poate afirma cu siguranta ca interiorul Terrei este solid. In mod cu totul surprinzator, elita nazista a fost cea care a imbratisat cu totul teoria Pamintului gol si a superrasei ce populeaza lumea dinauntru. Mai nou, NASA ar fi descoperit una dintre civilizatiile subpamintene.


In sprijinul existentei unui tarim subpamintean vin citeva dovezi


La 23 noiembrie 1968, aparatul cosmic ESSA-7 (Environmental Service Administration) a facut citeva fotografii Polului Nord. In aceste fotografii se poate observa un orificiu mare in zona acestui Pol. Publicarea fotografiilor a redeschis valul discutiilor cu privire la faptul ca in interiorul planetei albastre se afla alte tarimuri si forme de viata surprinzatoare. Desi satelitul a dezvaluit imagini socante, expertii americani s-au grabit imediat sa le dea un cu totul alt inteles. In sprijinul existentei unui tarim subpamintean vin citeva dovezi: aerul devine mai cald in apropierea Polilor, compasul o ia razna in mod straniu, nemaipunind la socoteala aurora boreala – care tot un mister ramine, in pofida demonstratiilor stiintifice.


John Cleeve Symmes era convins ca toate planetele sint goale pe dinauntru


Ca membru de nadejde al Armatei Statelor Unite, John Cleeve Symmes avea o faima solida. In 1816, la 36 de ani, a lasat baioneta si s-a retras la St. Louis, in salbaticul Missouri, unde s-a ocupat de comert. Aceasta a fost perioada in care Symmes si-a perfectat teoria asupra Pamintului gol pe dinauntru. In anii care au urmat, a sustinut ca ideea i-a venit intr-o noapte senina, pe cind observa planeta Jupiter. Cu cit se gindea mai mult la planete si studia cu mai mare atentie hartile si desenele ce reprezentau planeta Saturn impreuna cu inelele sale, cu atit devenea mai convins ca toate planetele sint goale in interior. Symmes sustinea ca atunci cind s-au format planetele, sub influenta miscarii de rotatie si a fortei centrifuge, materia a fost aruncata spre exterior.


Ideea lui Symmes nu era noua, alte minti luminate se gindisera deja la ea


Minti superioare celei a lui Symmes se gindisera deja la planetele goale pe dinauntru. Printre predecesorii lui Symmes a fost si Euler, unul dintre cei mai mari matematicieni ai tuturor timpurilor, iar cunoscutul astronom al secolului al XVII-lea, Edmond Halley, a sugerat inca din 1693 ca Pamintul este gol pe dinauntru, in el gasindu-se trei sfere concentrice, aproape egale ca marime cu planetele Venus, Marte si Mercur. Symmes sustinea ca Pamintul este format din cinci sfere concentrice, si nu trei, una in interiorul celeilalte. Ciudat este ca Symmes credea ca e posibil accesul in aceste lumi interioare nedescoperite inca, prin niste orificii aflate la cei doi Poli.


Experientele aviatorului si exploratorului polar Richard Evelyn Byrd au fost importante pentru mult discutata ipoteza


In secolul XX, aceasta ipoteza a primit o confirmare, prin intermediul expeditiilor arctice si antarctice ale contraamiralului american Richard Byrd, intreprinse intre 1926-1956. Byrd iesise din cadrul armatei, dupa patru ani in serviciul Marinei Americane, din cauza unei rani la picior, survenita in 1916. Cind SUA erau pe cale sa se implice in razboi, a fost rechemat in serviciul activ si pregatit ca aviator. Dupa razboi, a participat la o expeditie polara si in 1926 a zburat pe deasupra Polului Nord. Atit el, cit si copilotul sau, Bennett, au fost decorati pentru curaj in expeditie, desi mai tirziu s-au pus multe intrebari referitoare la cum anume ajunsesera la Pol. Cercetarile intreprinse de Byrd in 1928 si 1929 au alimentat si mai mult teoria Pamintului gol pe dinauntru. In timp, au aparut persoane ce au explicat aceste evenimente si descoperirile care le-au insotit cu totul diferit de ceea ce a retinut istoria. Printre aceste persoane se regaseste numele unui editor de reviste science fiction, si anume Raymond A. Palmer.


Expeditia lui Byrd a scos la iveala lucruri mai mult decit ciudate


Dupa parerea lui Palmer, afirmatia conform careia Byrd a mai efectuat un zbor deasupra Polului Nord in 1929, zbor pe care istoria l-a facut uitat, era cel mai putin exagerata. Acelasi lucru este valabil si pentru un jurnal de stiri din acelasi an, pe care atit Palmer, cit si un numar de corespondenti ai revistei Farfurii zburatoare sustin ca si-l amintesc. Era o pelicula color ce fusese difuzata peste tot in SUA la scurt timp dupa intoarcerea lui Byrd, iar naratorul era exploratorul insusi. Era prezentat un lac cu apa calda, inconjurat de conifere, iar printre copaci se plimba un animal imens. Se mai vedea ceva despre care Byrd spunea ca este un carbune plin cu diamante stralucitoare, intr-o zona unde in mod logic ar fi trebuit sa existe doar zapada.


Continentul vrajit din cer, tarim al misterului vesnic


Ultima expeditie polara a lui Byrd a avut loc in 1956. Proiectul se afla de fapt sub comanda contraamiralului George J. Dufek, iar Byrd a participat in virtutea statutului sau de decan al explorarilor polare. La intoarcere, Byrd a afirmat: Actuala expeditie a scos la iveala un nou si vast tarim, in cadrul ei cercetindu-se o intindere de 2.300 de mile aflata sub Pol. Adeptii teoriei Pamintului gol pe dinauntru radiau de bucurie. Geografia conventionala nu putea sa explice insa existenta vastului tarim al lui Byrd. Acesta a sporit enigma cu putin inainte de moartea sa, survenita pe 11 martie 1957, bolborosind ceva despre continentul vrajit din cer, tarim al misterului vesnic. Se vorbea deja ca Byrd a stabilit contactul cu un popor ce salasluia in interiorul Pamintului, popor cunoscut ca rasa Arianni, iar serviciile secrete americane il tineau pe explorator, din aceasta cauza, sub observatie.


Strainii de dincolo despre care Pentagonul nu dorea sa se stie


Dupa o sedinta la Pentagon, din 1947, lui Byrd i s-a ordonat sa pastreze tacerea asupra acestei probleme, care din acel moment devenea secret de importanta internationala si un subiect extrem de sensibil din punct de vedere politic. Una dintre sugestiile lui Raymond Palmer a fost ca Pamintul interior era sursa farfuriilor zburatoare. Aceasta era si viziunea unui american excentric, Raymond Bernard, care timp de 23 de ani cautase intrarile spre tarimul secret, calatorind in 20 de tari din America Centrala si de Sud, ultima destinatie fiind Brazilia, in 1964. El credea ca tunelele, a caror existenta o banuia, fusesera construite de catre atlanti, pentru a scapa de un razboi nuclear.


Raymond Bernard a disparut brusc si nimeni nu stie unde s-a dus


Bernard s-a stabilit in Brazilia, pe minunata insula subtropicala Sao Francisco din Santa Catarina, unde a pus bazele unei colonii pentru cei care gindeau ca el. A descris proiectul ca o asezare a vegetarienilor americani, a gradinarilor naturisti si a ginditorilor evoluati, nerabdatori sa traiasca intr-o parte a lumii unde poate inflori doar Noua Era. Raymond Bernard pretindea ca este la curent cu existenta a 50 de orase subterane doar in regiunea Santa Catarina. In 1965, anul catastrofei atomice, orice comunicare cu Bernard a incetat brusc, nimeni nestiind unde s-a dus sau ce s-a intimplat cu el.


Scrierile romancierului victorian Bulwer Lytton vorbesc despre o rasa foarte avansata


Ideea ca exista o rasa superioara care asteapta in interiorul Pamintului o ocazie pentru a lua in stapinire planeta poate fi regasita si in trecut, in scrierile romancierului victorian Bulwer Lytton. Lytton a fost o figura stranie, adinc implicata in ritualuri magice si ocultism. Din cauza acestei implicari in oculta lume a Angliei Victoriene, s-a presupus ca extraordinarul roman al lui Lytton Rasa Viitoare se baza pe anumite cunostinte secrete la care acesta avea acces. Cartea descrie o rasa foarte avansata, care traieste in adincurile Pamintului si poseda o energie formidabila numita vril. Un singur fapt este cert, si anume ca un barbat a crezut acest lucru, acel barbat fiind Adolf Hitler.


Hitler a ordonat numeroase misiuni de cautare a intrarilor spre centrul Pamintului


Cartea lui Lytton a exercitat o influenta puternica asupra mintii bolnave si dezechilibrate a lui Hitler. El a ordonat numeroase misiuni de cautare a misterioaselor intrari in adincul Pamintului, nenumarati speologi germani irosindu-si mult timp cautind pesteri, puturi miniere si alte gauri in Europa. Interesul era axat in mod special asupra Cehoslovaciei, care avea foarte multe tuneluri neexplorate si mine despre care circulau numeroase povestiri populare privitoare la misterioase popoare subterane. Cind tara a fost cotropita, in martie 1939, un grup de astfel de speologi a inceput imediat sa lucreze. Expeditii asemanatoare au ravasit Italia, precum si numeroase pesteri si puturi chiar din Germania. Hitler a insistat sa se faca o analiza detaliata a vietii lui Lytton, insarcinind cu acest proiect un foarte erudit ofiter de armata. El spera sa se gaseasca cu orice pret vreo urma a acestor presupuse intrari spre centrul Pamintului.


NASA incearca sa pastreze cu strasnicie secretul despre oamenii-cirtita


O sursa din cadrul Agentiei Spatiale Americane – NASA – a dezvaluit, sub protectia anonimatului, ca oamenii de stiinta americani au scormonit deja adincurile planetei, descoperind o rasa subpaminteana, asa-numitii oameni-cirtita. Ei ar trai la 12-13 kilometri adincime si se folosesc de anumite tuneluri secrete. Oamenii-cirtita, cum au fost denumiti, par a fi o rasa prietenoasa, dar sint foarte primitivi. Incercam sa comunicam cu ei, dar este greu pentru ca au un dialect ciudat. O singura miscare gresita ar putea determina aceste creaturi sa declare razboi celor de la suprafata. Nu stim sigur cit de numerosi sint. Am vazut pina acum doar un oras, cu o populatie estimata la 2.000 de indivizi, a declarat unui jurnalist american sursa de la NASA.






La un anumit moment din istorie, intre oamenii de la suprafata si cei de sub pamint au avut loc unele contacte


Creaturile-cirtita prezinta puternice asemanari cu oamenii, dar si semnificative deosebiri. Ca si noi, ei au mersul biped, dar sint mult mai inalti decit media umana, avind intre 3 si 5 metri. Degetele miinilor lor seamana cu ghearele, fiind legate printr-o membrana si adaptate pentru sapat, ca la cirtite. Pielea lor este extrem de aspra, trebuind sa reziste temperaturilor extreme si conditiilor dure de sub pamint, a precizat sursa anonima din cadrul NASA. Intr-un anumit moment al istoriei, intre oamenii de la suprafata si cei de sub pamint au avut loc unele contacte, ei vorbind o limba similara cu un vechi dialect al indienilor Navajo. Se pare ca pe oamenii-cirtita ii intereseaza foarte mult lumea de la suprafata: cum ne imbracam, ce obiceiuri avem si, mai ales, ce mincam.


Oamenii-cirtita ar putea fi extraterestri sau chiar descendenti ai supravietuitorilor insulei disparute a atlantilor


Cercetatorul, sub protectia anonimatului, si-a continuat declaratiile: NASA este foarte interesata de studierea acestor creaturi. Vrem sa aflam totul despre ei: ce maninca, cum traiesc si, cel mai important, ce fel de relatii au cu rasa umana. Sintem curiosi sa aflam daca sintem cumva inruditi cu ei. Sint ei oare, din punct de vedere genetic, stramosii omului modern? Ar putea fi extraterestri sau chiar descendenti ai supravietuitorilor insulei disparute a atlantilor. Aceasta descoperire ridica o serie de intrebari tulburatoare, carora trebuie sa li se gaseasca raspuns. Vor ridica aceste fiinte din adincuri pretentii teritoriale la suprafata Pamintului? Ce se va intimpla cu rezervele vitale de petrol si minereuri din subteran? Cine e proprietarul lor: oamenii-cirtita sau noi? Cum se face ca NASA, a carei misiune oficiala se presupune ca este explorarea spatiului cosmic, a descoperit aceasta cultura subterana?


Americanii au gasit deja intrarile in pesteri secrete ale lumii subpamintene


Purtatorii de cuvint ai NASA, ca de obicei, nu sufla un cuvint despre toate acestea, nici pentru a confirma, dar nici pentru a infirma aceste informatii. Potrivit sursei anonime, NASA a dat peste aceasta civilizatie subpaminteana in timp ce se ocupa de un proiect secret, cu numele de cod Operation Mole Hole – Operatiunea gaura de cirtita, o initiativa despre care ziaristii cred ca ar putea implica spionarea Chinei cu ajutorul tehnologiilor subterane. Pina acum, se pare ca NASA a gasit intrari in pesteri secrete ale lumii subpamintene in regiunile din jurul muntelui Shasta, din statul Washington, linga Mammoth Cave din Kentucky si in partea de sud-vest a SUA. Astfel, pentru prima data s-ar confirma existenta de secole a creaturilor de sub pamint, chiar daca aceasta s-a produs pe cale neoficiala. Ramine insa de vazut daca aceste creaturi sint prieteni sau dusmani ai omenirii.


Roxana Elena