LEMURIA - IMPERIUL SOARELUI

Imperiul Soarelui sau patria originara a umanitatii

Leaganul umanitatii s-a gasit nu in Orientul Apropiat, cum afirma invataturile biblice, si nici in Africa Rasariteana, cum presupune stiinta contemporana. El s-a gasit pe un continent disparut in zilele noastre, in Oceanul Pacific. Denumirea acestei regiuni foarte intinse – Mu – inseamna patrie. Aceasta este versiunea originii civilizatiei pe care a sustinut-o colonelul englez James Churchward si pe care se bazeaza si astazi foarte multi cercetatori. Descoperirile lui Churchward sint foarte interesante si convingatoare. Cu ele vom incepe si noi povestirea despre enigmatica patrie originara a tuturor oamenilor.

 Scrijeliturile in piatra din templul indian

In timpul serviciului in India, colonelul s-a imprietenit cu un preot hindus in virsta, care l-a ajutat sa descifreze niste scrijelituri in piatra, pastrate de mai multe secole intr-un colt indepartat al unui templu. Scrierile acestea vechi vorbeau despre o civilizatie uitata, care a aparut, s-a dezvoltat si a disparut in apele Oceanului Pacific, cu mult inainte ca Atlantida sa fi avut aceeasi soarta. Churchward si-a dedicat toata viata cautarii dovezilor despre aceasta civilizatie. Dupa India, pe el l-au asteptat Birmania si Arizona, marile de sud si Alaska, Australia si Mexicul. Colonelul a trebuit sa studieze istoria maiasilor, geologia si religiile vechi, simbolismul literelor grecesti si sa scrie o istorie alternativa a lumii noastre – o istorie putin cam ciudata, astfel incit foarte multi nu au putut sa creada in ea.

Iata ce scrie colonelul: Eu am descoperit ca civilizatia grecilor antici, a caldeenilor, babilonenilor, persilor, egiptenilor si indienilor au aparut datorita unei civilizatii vechi, care se numea Mu. Continuindu-mi cercetarile, am aflat ca acest continent disparut se gasea in Oceanul Pacific si se intindea cu aproximatie de la Hawaii de astazi pina la Insulele Fidji si Insula Pastelui – aceasta a fost patria straveche a omului. Am aflat ca in aceasta tara minunata traia un popor care a colonizat tot pamintul, insa acest tinut foarte bogat a fost distrus de niste cutremure ingrozitoare si s-a scufundat in ocean cu aproximativ 12.000 de ani in urma.

Churchward a reconstruit religia tarii Mu – prima religie a umanitatii, simpla, dar inaltatoare in acelasi timp. El a recreat istoria pamintului – in timpul existentei continentului Mu si dupa disparitia lui. A cautat in toate culturile pamintului urme ale disparitiei patriei-mama in mod tragic in timpul infloririi sale. Churchward si-a expus teoria intre anii 1926-1931 in cartea Continentul disparut Mu. Toate materialele acestei lucrari se bazeaza pe tablitele indiene, dar si pe o colectie foarte numeroasa (aproximativ 2.500 de exemplare) de tablite din piatra, descoperite in Mexic. Ambele serii de tablite au origine comuna, pentru ca sint extrase din scrierile sfinte ale Mu.

Acest continent reprezenta o tara uriasa plina de dealuri, care se intindea de la Hawaii in nord si pina in partea cea mai de sud a oceanului – granita de sud era determinata de linia care uneste Insulele Fidji si Insula Pastelui. Intinderea continentului Mu era de aproximativ 5.000 de mile de la vest la est si aproximativ 3.000 de mile de la nord la sud. Continentul era alcatuit din trei zone de uscat, despartite una de alta de niste strimtori inguste sau de niste mari.

Era o zona de cimpie tropicala. Era acoperita cu pasuni bogate si cu cimpuri cultivate, iar paminturile dealurilor nu foarte inalte erau ascunse in tufisuri si plante tropicale. Orizontul plan al acestui rai pamintesc nu era tulburat nici de denivelari, nici de virfuri muntoase: din nucleul pamintului nu iesise nici un fel de munte. Pamintul acesta bogat era strabatut de numeroase fluvii largi si linistite. Vegetatia luxurianta ocupa tot pamintul. De-a lungul malurilor oceanului si fluviilor se gaseau cringuri dese si umbroase de palmieri, care patrundeau multe mile in interiorul continentului. Ferigi uriase acopereau cu frunzele lor asemanatoare penelor malurile riurilor. Pe cimpii, riurile se largeau si formau niste lacuri mai mici, la malul carora, deasupra suprafetei sclipitoare a apei, infloreau florile sfinte de lotus.

Oamenii credeau in nemurirea sufletului

Tot acest continent urias era plin de culoare si de viata; cel mai mare numar al populatiei a fost 64 de milioane de fiinte umane, isi continua povestirea Churchward. In toate directiile, asemenea unei pinze de paianjen se intindeau drumuri largi si netede, pe linga drumuri se gaseau niste pietre finisate, asezate una linga alta in asa fel incit iarba nu putea sa patrunda printre ele. In perioada despre care este vorba aici, cei 64 de milioane de oameni se imparteau in zece triburi, dar care se supuneau unei conduceri comune. Multe generatii, oamenii si-au ales un imparat si au adaugat numelui sau prefixul Ra. El devenea sacerdot suprem si imparat pe numele Ra-Mu. Insusi imperiul se numea Imperiul Soarelui.

Pe acest continent exista o religie unica. Toti oamenii credeau in nemurirea sufletului care dupa moarte se intorcea la izvorul maret din care a aparut.

In acea epoca, locuitorii continentului Mu erau foarte civilizati si educati. Pe paminturile lor domina rasa alba; acestia erau oameni uimitor de frumosi cu o piele alba sau maslinie curata, cu ochi mari, mingiietori si de culoare inchisa, cu parul drept si negru. In afara de rasa alba existau si altele – oameni cu pielea galbena, maronie si neagra. Cu toate acestea, cei din urma nu erau foarte numerosi. Oamenii de pe Mu erau niste marinari extraordinari: corabiile lor mergeau in toata lumea – de la oceanele de apus pina la cele de rasarit, de la marile de nord pina la cele de sud... Erau niste arhitecti foarte priceputi si construiau din piatra temple uriase si palate.

In patria Mu erau opt orase principale – centre ale religiei, stiintei si educatiei. Mu era patria si centrul civilizatiei umane, al educatiei si comertului; toate celelalte tari de pe pamint nu erau decit niste colonii ale sale. Orasele erau infrumusetate cu niste temple uriase din piatra sculptata, care nu avea acoperisuri – acestea erau denumite temple nemascate. Acoperisurile lipseau pentru ca razele lui Ra, simbolul recunostintei divinitatii, sa poata patrunde fara sa intimpine vreo piedica in templu si sa lumineze capetele celor care se rugau.

Cataclismele au distrus continentul

In aceasta perioada de inflorire a avut loc primul cataclism distrugator. Regiunile de sud ale Mu au fost zguduite din cauza unui tunet care s-a auzit din nucleul pamintului, dupa care au urmat cutremure si eruptii vulcanice. De-a lungul litoralului de sud al continentului, valuri gigantice au acoperit pamintul si multe dintre orasele minunate au fost distruse.

Vulcanii eliminau foc, fum si lava. Pentru ca tara era o cimpie, lava nu s-a intins pe suprafata pamintului, ci s-a acumulat pe locul eruptiilor, formind conuri care s-au transformat mai tirziu in munti de origine vulcanica, care si astazi pot fi vazuti pe unele insule de sud. Cu timpul, activitatea vulcanica a incetat.

S-au schimbat multe generatii si, atunci cind evenimentele descrise mai sus au devenit istorie, totul s-a repetat intr-un mod si mai ingrozitor. Tot continentul, povesteste Churchward despre ceea ce este scris in tablite, se ridica si se legana, ca si cum s-ar fi aflat pe valurile oceanului. Pamintul se cutremura; castelele si templele, monumentele si statuile au fost distruse. Orasele s-au transformat in ruine la poalele muntilor. Din pamint a izbucnit focul, un val gros de fum negru a acoperit pamintul. Valurile uriase au depasit malurile si au inundat cimpiile.

Pe parcursul noptii, tot uscatul a fost impartit in bucatele. Continentul sectionat s-a scufundat in ocean cu un zgomot asemanator tunetului. Dupa aceea, din toate partile, valurile uriase au dus la capat catastrofa.

Coloniile Mu si-au pastrat pentru un timp nivelul de civilizatie al metropolelor lor, insa in absenta sustinerii lor au decazut treptat si apoi au disparut, iar in locul lor au aparut civilizatii noi.

Mu sau Lemuria – o noua ipoteza

Potrivit parerilor altor cercetatori, continentul Mu sau Lemuria trebuie cautat in Oceanul Indian. In ceea ce priveste pozitia exacta a acestui continent, exista numeroase dispute pina in zilele noastre. Majoritatea cercetatorilor sustin parerea profesorului Resetov, care in monografia sa, scrisa in anul 1966, afirma ca Lemuria trebuie cautata in regiunea lantului de munti meridionali din Oceanul Indian, incluzind aici arhipelagurile si, de asemenea, insulele Madagascar, Ceylon, Peninsula Indostan si o zona din Marea Arabiei. Aceasta ipoteza are numeroase explicatii. Potrivit cercetarilor geografice si analizei reliefului de pe fundul Oceanului Indian, continentul Lemuria a existat cu adevarat, dar a disparut in procesul de topire a ghetarilor, la sfirsitul perioadei glaciare.

Dupa cum considera antropologii, daca presupunem ca in Oceanul Indian a existat intr-adevar un continent, atunci se rezolva foarte usor toate lipsurile in teoria asezarii primilor oameni. Pentru ca prin Lemuria, oamenii au patruns in Indostan si Africa. Asemenea distante nu puteau fi acoperite decit pe uscat, in nici un caz pe plutele primitive. In timp ce Lemuria se cufunda incet in apa, locuitorii care ramasesera pe virfurile insulelor au plecat catre alte continente.

Majoritatea cercetatorilor considera ca pentru o evolutia favorabila a civilizatiei umane sint necesare un climat cald si dezvoltarea unor capacitati de munca deosebite. Potrivit teoriei lui Darwin, perfectionarea functiilor palmelor s-a facut de la maimuta la om. Cu toate acestea, un procent destul de mare de cercetatori presupun ca civilizatia fiintelor rationale a putut sa se dezvolte in strinsa legatura cu natura, fara sa o distruga, ci gasindu-se in armonie cu ea.

Cercetatorul Viktor Kandiba afirma ca civilizatia fiintelor rationale a putut sa urmeze doua drumuri diferite. Cei care au parasit copacii au inceput sa foloseasca focul si in alimentatie carnea mamiferelor puternice au devenit oameni. Altii care si-au dezvoltat palmele nu mai putin decit ceilalti si care aveau un intelect nu mai putin dezvoltat au ramas sa locuiasca in copaci. Astfel, in esenta, modul de viata nu joaca un rol mare in dezvoltarea intelectului, iar o civilizatie poate fi construita si de o comunitate care sa nu cunoasca focul. Cu atit mai mult cu cit climatul cald al Lemuriei era favorabil acestui lucru.

Lemurienii traiau fara sa transforme natura

In concluzie, fiintele rationale s-au impartit in doua ramuri. Stramosii nostri au plecat din paduri si au pus stapinire pe paminturi, in timp ce cealalta ramura a continuat sa traiasca in copaci, in desimea padurilor tropicale. Ei si-au construit locuintele printre coroanele copacilor. Mincare aveau din abundenta, aceasta nu trebuia obtinuta printr-o munca grea. Totusi, lemurienii se distingeau mult de oameni. Membrele lor erau in asa fel construite incit sa favorizeze miscare nu pe pamint, ci prin jungla.

Cavitatile ochilor erau mai largi, pentru ca lumina in coroanele dese din jungla era mai putina. Culoarea pielii in semiintuneric a ramas palida, iar uneori, in lumina, avea chiar o nuanta verzuie. Lemurienii aveau o inaltime mica, ceea ce le permitea sa se miste mai usor printre liane, dintr-un copac in altul.

Viata rationala pe Pamint a mers pe doua drumuri diferite: cel tehnologic si cel natural. Acest lucru este confirmat si de descoperirile arheologice din Madagascar.

Daca oamenii au ales drumul de cucerire a naturii, lemurienii au invatat sa traiasca fara sa iasa din mediul comun si fara sa transforme natura dupa necesitatile proprii, cum a facut omul. Drumul evolutiei acestei civilizatii nu a semanat cu al nostru. Este posibil ca lemurienii sa fi avut un numar de cunostinte unice despre natura, o magie naturala proprie numai lor.

O data cu topirea ghetarilor si cresterea nivelului oceanului, marele continent Lemuria a inceput sa se scufunde usor in ocean, transformindu-se in virfurile unor insulite. Ce s-a intimplat insa cu locuitorii lui – oamenii si lemurienii? Ambele rase au inceput sa se mute pe alte paminturi. Oamenii insa au avut o capacitate mai mare de a se adapta noilor conditii de viata. Omul este capabil sa traiasca pe cimpii si in paduri, intr-un climat cald sau intr-unul rece. Cu atit mai mult nu trebuie sa uitam ca oamenii atunci stiau deja sa isi confectioneze haine si sa foloseasca focul. In schimb, viata lemurienilor era legata de padurea tropicala, ei aveau nevoie de o anumita umiditate si de o mincare specifica. De aceea, foarte putini dintre ei au reusit sa se adapteze noilor conditii naturale. Cu toate acestea, si dupa disparitia patriei originare, civilizatia lemuriana a continuat sa existe o perioada.

Lupta lui Rama cu maimutele rationale

Numeroase confirmari ale acestui lucru pot fi gasite in cronicile vechi indiene, in Rigveda si in poemul Ramayana. Pe continentul lemurian, locurile si mincarea le ajungeau si oamenilor, si lemurienilor. Cu toate acestea, in Indostan aceste doua rase s-au luptat una cu alta pentru pamint. Despre aceasta lupta se vorbeste foarte amanuntit in Ramayana. Astfel, tarul Rama a dus un razboi de lunga durata cu un popor mic de inaltime, cu pielea inchisa la culoare, care la inceput a fost luat drept o comunitate de maimute rationale. Potrivit descrierii, semanau foarte mult cu locuitorii Lemuriei. Este interesant ca si cuvintul lemur in sensul sau propriu insemna omul-maimuta. In sprijinul afirmatiei ca Rama s-a luptat cu lemurienii vine si faptul ca acestia au venit din Sri Lanka – una dintre insulele care au ramas dupa scufundarea Lemuriei. Potrivit Ramayana, Sri Lanka era capitala acestui tinut, aici locuia si conducatorul. Fara indoiala ca oamenii era mai puternici din punct de vedere fizic si aveau arme mai bune decit lemurienii. In Ramayana se vorbeste despre victoria pe care a repurtat-o Rama. Este foarte posibil ca la sfirsitul acestui razboi majoritatea lemurienilor sa fi fost nimiciti, iar cei care au scapat s-au raspindit peste tot pe Pamint adaptindu-se vietii oamenilor.

 Georgeta Licsandru

Imperiul Dian - China - Yunnan

Ruinele unui imperiu disparut au fost descoperite sub un lac din China
Imperiul Dian - China - Yunnan

Arheologii chinezi afirma ca au descoperit capitala unui imperiu care a disparut sub ape acum doua milenii.

 In urma unui cutremur, un intreg oras s-a scufundat sub ape

S-au facut diverse descoperiri ale unor ziduri ce au apartinut unor vechi orase, locuinte si drumuri pavate ce acopera mai multi kilometri patrati in lacul Fuxian din sud-vestul Chinei. Se spune ca ruinele ar fi ceea ce a mai ramas din centrul administrativ din Dian Kingdom.

Conform celor spuse de Yu Xizian, de la Universitatea din Beijing, orasul a fost asezat intr-o vale care s-a scufundat in urma unui puternic cutremur. Valea a alunecat sub ape, probabil inecindu-i pe locuitori, a spus el.

Un localnic a descoperit in apele lacului un zid misterios

Orasul a fost uitat pentru aproape 1900 de ani, pina cind un localnic a afirmat ca a observat prezenta unui zid pe fundul apelor putin adinci ale lacului.

Arheologii au studiat asezarea cu ajutorul unui submarin de cercetare in vara trecuta si au confirmat autencitatea descoperirilor prin sistemul de datare cu carbon a vaselor de ceramica gasite in lac. Lucrarile de excavare au fost facute sub grija guvernului chinez. Experitii au comparat dezastrul care s-a petrecut aici cu cel care a distrus Pompeiul, cind intreg orasul a fost distrus in urma unei eruptii vulcanice.

A existat o perioada a marilor catastrofe care au zguduit intreaga lume

Profesorul Yu a spus: Scufundarea acestui oras s-a petrecut la numai 30 de ani dupa Pompei. Toate aceste catastrofe teribile s-au petrecut in jurul aceleiasi perioade. Cind cutremurul a lovit in Dian, probabil s-a creat panica si multi oameni au incercat sa fuga din calea dezastrului.

Ies la iveala sculpturi si simboluri religioase

Mai multe ziduri prezentau vechi sculpturi, inclusiv doi serpi rasuciti – un vechi simbol religios. Profesorul Yu a spus: Viata zilnica a orasului era marcata de violenta. Aici se faceau in timpul ceremoniilor multe sacrificii umane.

El spune ca populatia Dian venera anumite divinitati: Ne putem imagina ca atunci cind s-a produs cutremurul si ei s-au scufundat sub ape, a fost o cruda ironie a sortii pentru toti sa vada cum sint ucisi de divinitatile in care credeau. Cind mureau probabil isi imaginau ca este sfirsitul lumii.

Studiile realizate cu sonarul au dus la obtinerea hartii orasului

Orasul avea aproximativ 2 km lungime si 1 km latime, conform studiilor de suprafata efectuate cu ajutorul sonarului. Se spune ca strada principala era perfect aliniata nord-sud si din ea se desprindeau, in unghi drept, strazi mai mici.

Asezarea era construita din grupuri de opt case, care se presupune ca formau districte diferite. Districtul saracilor statea in apropierea zidurilor pe care trebuiau sa le apere.

Zidurile constructiilor erau facute din pietre netede

In interiorul districtelor zidurile caselor erau facute din pietre mari, care s-au conservat foarte bine. Zidurile erau construite din pietre cu suprafete netede. Nici o locuinta nu avea acoperis si majoritatea zidurilor s-au prabusit.

Teritoriul Imperiului Dian este actuala provincie Yunnan

Prima harta a asezarii a fost facuta de un localnic pasionat de legendele orasului. El a gasit asezarea, la 60 de km de Kunming.

Imperiul Dian se spune ca acoperea aproximativ acelasi teritoriu ca al actualei provincii Yunnan. Se stiu putine lucruri din acea perioada si istoricii au facut multe speculatii legate de aceasta zona si capitala ei.

Expertii fac diverse supozitii

Profesorul Yu a spus: Toti expertii chinezi sint de parere ca orasul s-a scufundat instantaneu si n-au fost supravietuitori.

Nu exista informatii cunoscute din acea perioada si cred ca orasul era capitala imperiului Dian.

 Cristina Matache

Fratii veniti din spatiu - EXTRATERESTRII, OZN

Fratii veniti din spatiu

Pe la inceputul anilor 1920, intreaga America era captivata de povestea a doi tineri care afirmau ca sint in stare sa faca imposibilul.

 Fratii care vin din alta galaxie au o misiune speciala

Cei doi fii ai unui sofer mexican care locuia in Detroit au stirnit ample polemici in anii inceputului de secol XX si, desi au fost supusi la numeroase teste, misterul lor nu a fost elucidat.

Nu sintem legati de constringerile pamintului, au declarat Wilbur si Ralph Torneres. Noi venim din alta galaxie si ne vom intoarce acolo cind ne vom termina treaba pe care o avem de facut aici. Sintem fiinte libere.

Transmiterea gindurilor la distante mari ramine un mister

Faptele cu care se lauda cei doi frati tind sa ingrijoreze pe cei care le dau crezare. De exemplu, ei par sa fie capabili sa-si transmita gindurile unul altuia la distante mari, la fel de repede si precis ca si cum ar vorbi la telefon. Nimeni nu a descoperit cum reusesc acest lucru in ciuda testelor riguroase si procedurilor la care au fost supusi.

Experimentele care reuseau de fiecare data au uimit America

Fratii Torneres au reusit sa mentina interesul crescut al publicului dupa ce primul razboi mondial se terminase.

Experimentele la care erau supusi au facut inconjurul Americii.

Astfel, in timp ce Wilbur statea intr-o cutie sigilata pe trotuar, in afara cladirii, inconjurat de martori, fratele sau, de asemenea impreuna cu martori impartiali, urca cu ascensorul pina la un etaj ales aleator de martori.

El venea la fereastra acelui etaj si Wilbur, din cutia sigilata, trebuia sa spuna la ce etaj este fratele sau.  El nu a gresit niciodata. Intr-o singura zi plina de astfel de teste, Ralph a aparut de 35 de ori la 20 de etaje diferite si Wilbur a spus cu precizie unde se afla fratele sau. Martorul care alegea etajul era un preot catolic respectabil.

Mesajele scrise transmise mental erau identice

Cind fratii Torneres au venit la New York ei au continuat sa-si uluiasca spectatorii cu darul lor special. Un alt test de rutina era urmatorul: un martor scria un mesaj care putea fi vazut de Ralph, in timp de Wilbur statea in alta camera si putea sa rescrie mesajul transmis mental de fratele sau. La compararea mesajelor se constata, invariabil, identitatea lor.

S-au facut si cercetari anatomice pentru a stabili o eventuala anomalie

In primavara anului 1921 fratii au fost supusi unei intregi serii de experimente facute de Academia de Stiinte Americana in scopul de a le testa puterile. Au fost numeroase zvonuri referitoare la miracolele pe care cei doi frati le puteau face, dar din cercetarile stiintifice asupra corpurilor lor nu s-a descoperit nimic.

Aflati si la distante foarte mari, cei doi comunica foarte bine

Se vehicula ideea ca ei comunica cu ajutorul unui cod si testele se desfasurau intr-o deplina liniste. In ziua de 24 martie, Wilbur a traversat America spre Los Angeles cu trenul in compania a doi oficiali ai Academiei, in timp ce Ralph, care se afla sub stricta supraveghere, a ramas in New York.

Patru zile dupa acea data, la miezul noptii, au inceput testele. Conform unui raport referitor la cele intimplate, publicat mai tirziu de Academie, un mesaj scris a fost compus de o a treia persoana (fostul presedinte al Academiei) si i-a fost dat lui Ralph care l-a citit in liniste si apoi l-a transmis fratelui sau din Los Angeles. Conform celor declarate de martori, Wilbur a devenit brusc foarte palid si a inceput sa tremure. El a spus: fratele meu incearca sa comunice cu mine si a inceput sa scrie repede pe o hirtie care se afla in fata lui. Cind mesajul a fost complet, el a fost sigilat si trimis prin oficialii Academiei la oficiul de posta, de unde a fost telegrafiat imediat inapoi la New York.

Peste o ora, a sosit un plic sigilat in apartamentul din New York unde erau Ralph si cei citiva martori care asteptau. Incet Ralph a deschis telegrama. El a citit mesajul: era absolut identic cu cel transmis cu ora inainte fratelui sau.

Testele cu mesaje lungi de diverse culori si forme au fost trecute cu brio

Au urmat alte teste pe parcursul acelui an si in toate fratii au inregistrat succes in proportie de 100 la suta. Testele includeau mesaje de peste 200 de cuvinte, de culori si forme diferite, jocuri de carti si obiecte luate intimplator din buzunarele unor voluntari.

In lumea din care veneau, transferul mental era ceva banal

O data cu cresterea celebritatii lor, modestia fratilor Torneres se marea. De acolo de unde venim noi, transferul mental este acceptat ca fiind un mod natural de comunicare, a spus Wilbur, desi aceasta explica totul. Am venit pe aceasta planeta cu o nava spatiala si acolo ne vom intoarce peste un timp.

Peste trei ani cei doi Torneres au disparut

Intr-adevar, peste trei ani, fratii Torneres au disparut. Una din teorii spunea ca ei se temeau ca taina lor va fi descoperita si de aceea s-au ascuns. Altii spun ca ei au cistigat foarte multi bani si au fugit in Mexic obositi de popularitatea cistigata.

Oricare ar fi ratiunea pentru care s-au intimplat toate acestea, fratii care au darimat barierele mintii nu au mai aparut niciodata in America de atunci, ca si cum s-ar fi intors intr-adevar in galaxia lor indepartata.

Cristina Matache