Misterele Egiptului, numarul 72 si succesiunea marilor capitale ale lumii
Alexandria, Constantinopol, Kiev, Sankt-Petersburg pe aceeasi longitudine Alexandria, Constantinopol, Kiev, Sankt-Petersburg sint toate cele patru capitale din trecut si prezent, amplasate pe o fisie ingusta de 1031^ longitudine, aflindu-se, deci, pe aceeasi verticala geografica. Aceste capitale se afla la distanta egala unele de altele, iar evenimentele istorice care s-au petrecut in fiecare dintre ele seamana uimitor unul cu altul.
V. Kurleandski, un cercetator rus, a constatat si analizat aceste similitudini efectuind anumite calcule si masuratori. Concluziile la care a ajuns sint cele de mai jos.
Traseul celest al echinoctiului de primavara
Daca se traseaza o linie de la Alexandria prin Constantinopol si Kiev pina la Sankt-Petersburg, aceasta linie va fi proiectia traseului urmat de punctul echinoctiului de primavara pe cer. Acest punct se deplaseaza pe cer parcurgind un semn al zodiacului in aproximativ 2.000 de ani. Fiecare sector definit printr-un semn de zodiac delimiteaza o anumita epoca.
Conform calculelor lui Kurleandski, dupa Sankt-Petersburg, in perioada 2.408-2.440, urmeaza sa se dezvolte orasul-port norvegian Wadse, aflat dincolo de cercul polar. Se pare ca acest oras este menit sa se transforme intr-o capitala importanta si sa preia stafeta de pastrator al achizitiilor culturale din epoca urmatoare. Iar conducatorul ce se va afla si va trai in aceasta noua capitala a fost si el prevestit de preotii Egiptului Antic, care i-au pregatit venirea.
Succesiunea in timp si spatiu a capitalelor
Cercetatorul Kurleandski a calculat ca, urmarind evolutia precesiei echinoctiilor (schimbarea punctului vernal) in paralel cu proiectia terestra a acestuia (punctul vernal e punctul de echinoctiu), rezulta o corelatie matematica stricta intre acestea. Mecanismul acesta a fost cunoscut de preotii Egiptului antic. Iar acestia au urmarit un singur obiectiv sa nu admita pieirea sau degradarea completa a civilizatiei umane.
Fluviul de pe cer si fluviul de pe Pamint
Papirusurile din Orasul Mortilor glasuiesc despre fluviul ceresc – Calea Lactee, care se continua pe Pamint cu marele fluviu Nil. Preotii egipteni au calculat punctul din care se vede cum fluviul de pe cer – Calea Lactee – se uneste cu cel de pe Pamint – Nilul – apoi au ridicat in punctul acela o constructie gigantica, uimitoare – Sfinxul. Chipul acestuia a fost indreptat spre constelatia Leului, care tocmai rasarea atunci.
Legenda lui Osiris
Legenda spune ca pe acest fluviu maret – Nilul – a pornit o data zeul Osiris spre constelatia Orion, sa-l intimpine pe Ra, stapinul Soarelui. La ora cuvenita caile celor doi zei, Osiris si Ra, urmau sa se incruciseze. In momentul acela, cu cinci minute inainte de asfintitul zilei de echinoctiu de primavara, Luna acoperea Soarele si pe cer apareau stelele stralucitoare, iar la picioarele Sfinxului, noul Stapin al Universului, deasupra caruia ar fi stralucit splendida stea Al-Nitak din Orion, si-ar fi intrat in drepturi...
Dar fericita prezicere era posibil sa nu se implineasca, deoarece fortele Raului se opun totdeauna fortele Binelui. Astfel, in drumul lui Osiris s-a interpus Set, cel plin de ura si venin, care l-a ucis pe Osiris, i-a sfirtecat trupul in 14 bucati si le-a azvirlit pe tot cuprinsul Pamintului.
Pentru ca zeul Osiris sa renasca, toate fragmentele acestea trebuie adunate la un loc si ascunse de ochiul nemilos al lui Set, pina cind va sosi ceasul invierii zeului. Punctele in care se va gasi o bucata din trupul zeului trebuie marcate, conform deciziei preotilor, cu cite un templu.
Dar pentru ca orice constructie, cit de mareata, tot se naruie la trecerea timpului, este nevoie sa se construiasca nu doar temple, ci orase intregi, spre a reusi salvarea lui Osiris si restabilirea ordinii ceresti iar orasele vor trebui sa fie cu adevarat demne de predestinarea lor, aceea de pastratoare ale comorilor culturale. Si pentru ca cele doua cai – cereasca si paminteana – sa se urneasca (Nilul sa fie o prelungire a Caii Lactee), toate aceste orase pastratoare de comori trebuie sa fie unite printr-o linie.
72 de ani, un algoritm al istoriei
Rezulta ca omenirea pluteste, impreuna cu Osiris, in intimpinarea viitorului si nici o furtuna nu poate opri aceasta calatorie, aceasta plutire. Iar cea ce calauzeste aceasta deplasare in intimpinarea viitorului civilizatiei este punctul echinoctiului de primavara (punctul vernal).
Acest punct se deplaseaza de la est la vest, in intimpinarea Soarelui aflat pe orbita sa aparenta. In 72 de ani, punctul de echinoctiu parcurge 1 grad de pe ecliptica (orbita aparenta a Soarelui in jurul Pamintului).
Ciclul de 72 de ani este un algoritm al istoriei omenirii: la fiecare 72 de ani o epoca inlocuieste epoca anterioara, iar roata istoriei face o intoarcere completa. Acest fapt, cunoscut de multa vreme de astrologi, nu este contestat acum nici de istorici.
Egiptul initiatilor si planul cel intelept
Preotii anticului Egipt au trudit indelung pentru a educa o pleiada de executanti ai planului pe care-l concepusera. Prevazind ca, in curind, Egiptul isi va pierde maretia si va cadea in ruina, initiatii au infiintat o organizatie secreta, al carei unic scop era formarea unor discipoli, demni pentru a pune in aplicare planurile de anvergura ale inteleptilor Egiptului.
Pitagora, acel ucenic stralucit
Intre ucenicii cei mai straluciti a fost si marele matematician Pitagora: timp de 22 de ani el a studiat invatatura oculta a preotilor egipteni, la umbra Sfinxului. Intors in Grecia, Pitagora a infiintat o societate secreta. Ucenicii sai, numiti pytagoreici, au invatat de la Pitagora legile contopirii Cerului si Pamintului, a lumii materiale cu cea ideala.
Discipolii si adeptii lui Pitagora au inceput sa denumeasca lumea Cosmos, de la grecescul Kosme – frumusete. Aristotel spunea ca pytagoreicii puteau crea din numere corpuri fizice, iar din lucruri fara greutate – lucruri grele si lucruri usoare.
Platon si corpurile lui geometrice
Un alt ucenic al preotilor si initiatorilor egipteni a fost Platon, marele filosof si matematician. El a fost primul si singurul intemeietor al geometriei, care a descris cinci corpuri geometrice regulate: tetraedul, cubul, octaedrul, icosaedrul si dodecaedrul. Acestea se numesc de atunci corpurile lui Platon. Marele filozof a demonstrat ca alte corpuri geometrice regulate nu pot exista si, ce este mai important, ca intregul nostru univers fizic este alcatuit pe baza uneia din aceste structuri geometrice.
12 decembrie 1440, orele 7 dimineata
Exista versiuni conform carora si Iisus Hristos si Budda au fost initiati in Egipt. Dar cu certitudine un discipol al preotilor egipteni a fost marele Alexandru Macedon, intemeietorul primei capitale a lumii – Alexandria. Momentul aparitiei acesteia a fost calculat de preotii egipteni cu precizie: la ora 7 dimineata, in ziua de 12 decembrie, anul 1440 de la facerea lumii (dupa cronologia veche crestina), pe planeta noastra a intervenit o conjunctura foarte prielnica inceputului unei noi ere infloritoare. Acesta a fost momentul in care Alexandru Macedon a dat porunca de intemeiere a minunatului oras ce avea sa-i poarte numele, sortit sa-si poarte faima in veac drept cetate a intelepciunii.
Firul intelepciunii nu s-a rupt, ci a continuat, de la inteleptii egipteni la Platon, de la acesta la Aristotel, iar de la acesta la Alexandru Macedon, care l-a avut ca profesor pe filosoful amintit. Mai mult, inaintea intemeierii Alexandriei, Alexandru Macedon a mers in templul principal inchinat lui Osiris si s-a intilnit cu Marele preot.
Alexandria, creierul si inima lumii elenistice
Alexandria a devenit creierul si inima lumii elenistice. In Muzeul special creat pentru invatati au lucrat Arhimede, Euclid, Eratosthene, Ptolemeu. In vestita biblioteca din Alexandria erau adunate din intreaga lume antica 700.000 de papirusuri si pergamente in toate limbile.
Din pacate, acum 1.600 de ani, Alexandria a suferit o grea pierdere – distrugerea comorilor si a intregii Biblioteci. Dar aceasta nu a insemnat pieirea intregii civilizatii, caci, in anul 330 d.Hr., imparatul roman Constantin I a mutat capitala Imperiului roman, intrat in declin, de la Roma la Bizant, cetate lipsita pe atunci de stralucire. El a dat acestei cetati numele sau si Constantinopol a devenit la fel de stralucitor ca Roma sau Alexandria de odinioara.
Cind Roma a cazut, in anul 453 d.Hr., sub loviturile migratorilor, in Rasarit stralucea o noua stea – Constantinopol. Dar nici aceasta grandioasa capitala nu a dainuit o vesnicie. Numai ca, dupa orasul lui Constantin cel Mare urma sa rasara o noua stea!
De la Novgorod la Rusia kieveana si-apoi la Moscova
In anul 882 d.Hr. din bogata cetate a Novgorodului de la intretaierea marilor drumuri comerciale a pornit cneazul Oleg, care a cucerit cetatea Kiev, a inaltat-o, a imbogatit-o si i-a dat stralucirea unei capitale adevarate! Si in 988 Rusia kieveana a adoptat crestinismul ortodox ca religie de stat. Iar apoi, din ea a rasarit si inflorit Moscova.
In 1.700, Petru I, Petru cel Mare, a adoptat calendarul gregorian, intocmit de invatatii preoti ai anticului Egipt. Iar peste alti trei ani, in luna mai (ca si Constantin cel Mare), tarul rus a intemeiat, pe paminturile smulse mlastinilor si batute de vinturile reci venind dinspre Baltica, o noua cetate, o noua capitala a Imperiului Rus. Care, desigur, se afla pe aceeasi axa, trasata de vechii intelepti din Egipt. Iar Petru cel Mare este si cel care a luat masura introducerii in actele imperiului rus a meridianul zero (cel de la Greenwich!), care... coincide cu meridianul Nilului.
Cit de important este numarul 72
Sa retinem ca evenimentele relatate sint in stricta succesiune, in spatiu si timp, in conformitate cu o formula extrem de simpla: un grad de-a lungul meridianului, este parcurs de istorie in fix 72 de ani. Si tot in 72 de ani ii sint necesari sferei ceresti pentru o precesie de 1 grad!
Evenimentele istorice legate de orasele mentionate sint departate unele de altele in timp cu 685,5 +/- 27,5 ani. Daca impartim 685,5 ani la 95 (diferenta unghiulara intre amplasamentul oraselor pastratoare ale comorilor civilizatiei pastratoare ale comorilor civilizatiei) obtinem... desigur, 72! Calculind logic, inaintea Alexandriei a fost Abu-Shimbel, complexul sacru cioplit in stinca la porunca faraonului Ramses al II-lea prin anul 1260 i.Hr. Iar dupa Petersburg va urma, dupa cum am mai mentionat, portul norvegian Wadse din fiordul Waranger de la Marea Barents.
Conform calculelor lui Kurleandski, Wadse este menit sa devina o extem de iportanta capitala a lumii in perioada 2.408-2.440 si, desigur, tot in luna mai, la fel ca si Constantinopol sau Sankt-Petersburg.
Istoria nu admite evenimente intimplatoare. Nimic nu este intimplator! Acest adevar l-au inteles demult oamenii de stiinta. De aceea a si fost creat un institut de metaistorie, care studiaza cauzele ascunse care determina sau influenteaza evolutia evenimentelor. Daca cercetatorul rus are dreptate, sintem cu totii, de mii de ani, participanti la cel mai mare mister al istoriei omenirii, initiat cu milenii in urma de inteleptii preoti ai anticului Egipt.
Nora Nicolae
