Vechile civilizatii - ATLANTIDA, LEMURIA

Vechile civilizatii se afla sub ape

Exista peste tot in lume mituri despre cataclismele de mari proportii care au dus la inundatii mari si la scufundarea unor intregi continente si la disparitia unor civilizatii infloritoare. William Haver este un scriitor care, intr-una din cartile sale, a analizat aceste fenomene din punct de vedere arheologic, geologic si astronomic.


Civilizatii cu mosteniri bogate se regasesc pe tot globul


Haver este de parere ca o civilizatie disparuta, dezvoltata atit din punct de vedere cultural, cit si stiintific, a precedeat ceea ce noi stim acum despre cele mai vechi comunitati din subcontinentele sumerian, mediteranean si indian. El afirma ca este imposibil de explicat cum astfel de societati primitive au avut o extraordinara mostenire care consta in cunostinte avansate de astronomie, cartografie si matematica.


Un val urias de 130 de metri a maturat orasele stravechi


Premisa unanim acceptata este ca marea disparitie, care a survenit o data cu sfirsitul erei glaciare de acum 7.000-17.000 ani in urma, a fost cauzata de un val care a inundat aproximativ 65 de milioane de kilometrii patrati de uscat - cit America de Sud si Statele Unite la un loc.


In acest punct apar cele mai ample dispute legate de rapiditatea cu care s-au topit ghetarii. Domnul Haver ne aminteste aici de datele geologice care spun ca topirea ghetarilor nu s-a produs gradual, ci prin trei cataclisme violente - un val urias a fost suficient pentru ca nivelul marilor sa creasca cu 130 de metri, ceea ce a dus la o schimbare geografica majora a planetei, maturind, mai mult sau mai putin rapid, orasele existente.


El mai sugereaza ca in lumea antediluviana Sri Lanka a fost atasata sudului Indiei, Malta, Siciliei printr-o fisie de pamint de 60 de km, iar Golful Persic a fost uscat, iar dupa potop au aparut pe Pamint o multime de insule.


In mitologia multor popoare se face referire la potop


Incercind sa coroboreze toate aceste date cu miturile referitoare la potop, care se regasesc in culturile din intreaga lume, Haver a descoperit ca intre ele exista o strinsa legatura. In zonele care au fost in mod evident sub ape miturile populare descriu evenimentul si consecintele lui - retragerea supravietuitorilor pe virfurile cele mai inalte si revenirea la viata obisnuita. Multe povesti fac aluzie la civilizatii care, pe neasteptate, au disparut.


Desigur, pentru multi oameni de stiinta asemenea mituri sint doar niste povesti care nu au nici o baza istorica. Dar domnul Haver este convins ca larga raspindire si similitudinea care exista intre aceste mituri in atitea culturi dispersate atesta veridicitatea acestor cataclisme, forta lor de distrugere si constituie radacina istoriei umanitatii.


Un intreg capitol din istoria umanitatii asteapta sa fie scos la lumina


In trecut presupunerile si extrapolarile domnului Haver au fost ridiculizate si bagatelizate, iar comunitatea stiintifica a facut tot posibilul sa-l indeparteze.


El continua insa sa afirme ca in adincurile oceanelor noastre stau ingropate si neglijate din cauza ignorantei ramasitele unei impresionante civilizatii, un intreg capitol care a fost pierdut din istoria umanitatii.


Daca oamenii de stiinta afirma ca homo sapiens a aparut acum 120.000 de ani, in schimb gasim ramasite ale stramosilor nostri numai de acum 10.000 de ani. Ce s-a intimplat in tot acest interval?


Ruine care fascineaza lumea moderna


Prin eforturile sale, dl Haver a studiat o mare parte din ruinele fascinante care exista si care au dat bataie de cap tuturor cercetatorilor datorita ingeniozitatii si preciziei extraordinare cu care au fost construite. Toate au fost acoperite de ape la sfirsitul ultimei glaciatiuni si toate sint mult prea mari si complexe pentru a fi facute de culturile cunoscute in acea perioada.


Japonia si India stau marturie cu vestigiile descoperite


Haver afirma ca exista lucruri care in mod cert nu se potrivesc cu tabloul istoric. Structurile de pe coasta Japoniei, de la Yonaguni, si de pe coasta de est a Indiei, linga Poompuhur, sint in mod cert dovezi sigure.


La Yonaguni se afla niste roci imense dispuse paralel, cercuri formate din roci, rampe si alte formatiuni stincoase care sugereaza clar ca au fost facute de oameni, iar la Poompuhur s-a descoperit in apa, la 23 de metri adincime, un obiect in forma de potcoava, de 85 de metri lungime. Conform anumitor oameni de stiinta, pamintul pe care aceasta structura a fost construita a stat sub ape mai bine de 11.000 de ani.


Doua orase stravechi se afla la 35 de metri adincime


In ianuarie, oamenii de stiinta din marina indiana au descoperit in Golful Cambay ramasitele a doua orase stravechi, deosebit de extinse. Deschiderea asezarii are aproximativ 25 de kilometri patrati si se afla la 35 de metri adincime. Se pare ca acum 6.900 de ani a fost scufundata sub ape.


Aproximativ 2.000 de obiecte facute de mina omului au fost scoase la suprafata si cu ajutorul datarilor cu carbon s-a stabilit ca ar avea o vechime cuprinsa intre 8.500 si 9.500 de ani.


Arheologii vor avea mult de munca pe viitor


Haver sugereaza arheologilor sa se aventureze sa studieze oceanele, deoarece vor avea de cistigat si vor reusi sa-i valideze si ipoteze sale. El spune ca a gasit elemente extrem de evidente care trebuie luate in considerare si argumenteaza toate teoriile sale cu date stiintifice.


El mai spera ca si institutele oceanografice, de asemenea, sa continue sa exploreze lumea minunata care se afla sub ape pentru ca nu vor fi dezamagiti de ce vor gasi acolo.


Cristina Matache

Tribul Dogon - SIRIUS SI EGIPTUL ANTIC

Tribul Dogon

Oamenii din tribul Dogon traiesc in vestul Africii si se presupune ca ar fi descendentii egiptenilor. Dupa ce au trait un timp in Libia, s-au asezat in vestul Africii aducind cu ei miraculoasele lor legende si cunostinte astronomice.



Sistemul stelar Sirius sta la baza legendelor tribului


Legendele lor, folclorul si credintele sint strins legate de sistemul stelar Sirius. Poate va veti intreba de ce este atit de neobisnuit acest lucru.


Credintele sint de multe ori greu de inteles si peste tot in lume sint practici si obiceiuri ce par ciudate pentru un spectator strain. Ceea ce este atit de greu de explicat este faptul ca niste oameni analfabeti au putut cunoaste inca de acum citeva sute de ani o stea care abia in 1970 a putut fi fotografiata! Desi existenta ei se presupunea inca din anul 1844, ea nu a putut fi observata cu ajutorul telescoapelor decit in secolul XX.


Traditia Dogon aminteste de Sirius B si chiar Sirius C


Populatia Dogon afirma ca steaua Sirius este cea mai importanta din sistemul Sirius, este formata din Sirius A si micutul tovaras Sirius B. Cea mai secreta traditie a acestor oameni este in strinsa legatura cu Sirius B pe care ei l-au botezat dupa numele celei mai mici seminte cunoscute de ei, al plantei Digitaria. Numele tribului Dogon pentru aceasta planta este Po. Ei mai afirma ca ar exista si o a treia stea in acest sistem, Sirius C... un corp ceresc foarte mic, de culoare rosie.


Cultura si religia se bazeaza pe cunostinte avansate de astronomie


An 1995 doi astronomi francezi au publicat rezultatele studiilor lor de ani de zile, asupra miscarii sistemului Sirius. Ei au afirmat ca o a treia stea, foarte mica, rosie pare a exista in sistemul Sirius.


Desigur ca populatia Dogon nu detine nici un fel de echipament astronomic dar, in schimb, au niste cunostinte foarte avansate de astronomie.


Se afirma ca exista o legatura ciudata, misterioasa intre populatia Dagon si stelele din sistemul Sirius. Modul de viata, cultura si in special religia lor se bazeaza pe cunostinte extrem de avansate legate de aceasta stea.


De altfel, toate mastile folosite in ritualurile lor au aproape sase sute de ani vechime si sint in strinsa conexiune cu Sirius.


Sirius B este o stea alba, putin stralucitoare, foarte grea


Populatia tribului are o credinta traditionala in Sirius B – micuta stea alba – si afirma ca este facuta dintr-un material numit sagala – care inseamna puternic si este atit de grea incit toate fiintele de pe pamint nu o pot ridica.

Se mai spune ca aceasta stea nu este foarte luminoasa, dar este foarte puternica datorita fortelor sale gravitationale. Ea este foarte densa si masiva deoarece are in compozitia ei o materie speciala superdensa.


Legendele si intregul complex mitologic al locuitorilor acestui trib au o vechime de sute de ani.


Cercetatorii francezi au aflat misterele mitologiei Dogon


Antre 1931 si 1950 doi antropologi francezi au studiat obiceiurile acestui trib atit de misterios si foarte religios. Cercetatorii au invatat de la inaltii preoti ai populatiei Dogon povestea modului in care a fost creat universul, conform mitologiei lor secrete, si cum a aparut viata pe pamint. Ei au mai aflat despre ceremonia Sigui, care se desfasoara o data la 60 de ani si care reprezinta renasterea universului.


Cunostintele astronomice au fost transmise de Nommos – o specie evoluata


Preotii au mai spus ca populatia Dogon a primit avansatele cunostinte astronomice de la Nommos, o specie evoluata care a locuit pe Pamint acum citeva mii de ani.


Locul unde au stat acestia se pare ca ar fi undeva la nord-est de teritoriul pe care-l ocupa acum tribul Dogon.


Aceasta specie se pare ca a venit din sistemul stelar Sirius cu ajutorul navelor spatiale care, asezindu-se pe cele trei picioare, au produs un mare zgomot si un teribil curent de aer.


Dupa aterizare, niste fiinte cu patru picioare au aparut din nava si au tras vehiculul intr-o groapa pe care apoi au acoperit-o cu apa pina cind nava a inceput sa pluteasca.


An acelasi timp o noua stea a fost vazuta pe cer – probabil o nava mama a celei cu care au venit extraterestrii.


Pelu Tolo era nava mama din care OZN-ul s-a desprins


Populatia Dogon a numit aceasta nava Pelu Tolo sau steaua celei de-a zecea luni si au desenat nava plutind in aer in asteptarea acelor Nommos care au aterizat pe pamint.


Desenul reprezinta trei scene in care Pelu Tolo scoate diferite cantitati de flacari.


Steaua este descrisa de Dogon ca fiind circulara, cu raze rosiatice in jurul ei, iar acest cerc de raze parea ca un spot luminos care raminea totusi la aceeasi dimensiune.


Dar cine erau Nommos?


Nommos erau fiinte amfibii deosebit de evoluate


Populatia Dogon i-a mai numit stapinii apei, mentorii si invatatorii.


Ei erau fiinte amfibii – mai mult pesti decit oameni, care traiau in apa si i-au invatat pe oameni despre existenta micutei stele albe Sirius B, tovarasul nevazut al lui Sirius A in jurul caruia isi are orbita pe care o parcurge in timp de aproximativ cinci ani.


Nommos au mai fost numiti si salvatori sau gardieni spirituali.


Mai mult decit ciudata este credinta Dogon ca Nommo si-a impartit corpul printre oameni pentru a-i hrani, ei impartasindu-le toate principiile lor de viata fiintelor umane.


Semnele de intrebare ramin totusi


Desi o mare parte din mitologia Dogon a fost descifrata si astfel multe enigme par sa se fi lamurit, o mare parte a oamenilor de stiinta, desi cauta semne de viata inteligenta in Univers, par sa fie impresionati de aceste legende.


Se pune totusi intrebarea cum a putut acest trib sa aiba cunostinte atit de vaste legate de corpurile ceresti care abia cu instrumente puternice si sofisticate pot fi detectate.


Cristina Matache

Stravechea Harta a Africii

Stravechea harta chineza a Africii si primii exploratori

Recenta dezvaluire in Africa de Sud a copiei vechii harti chineze care schiteaza exact conturul Africii a ridicat numeroase intrebari asupra identitatii primilor exploratori ai continentului african.


Harta dateaza din perioada imperiului Ming


La o expozitie unde erau prezentate harti vechi ale Africii, sculpturi si picturi traditionale s-a afirmat ca este timpul ca locuitorii de acolo sa iasa in afara granitelor culturale impuse si sa incerce sa-si gaseasca identitatea.


Complicata harta numita Da Ming Yi Tu dateaza din perioada marelui imperiu Ming, adica cu mult inainte de secolul al XIV-lea, cind primii europeni au calatorit in Africa.


Nilul, muntii din sud si lacurile sint bine reprezentate


Printre binecunoscutele elemente caracteristice ale hartii se distinge traseul Nilului si sirul de munti din sudul Africii, Drakensberg.


Harta prezinta si un lac mare ce acopera aproape o jumatate de continent. Cercetatorii sugereaza ca s-ar fi putut ca harta sa fie trasata avind la baza o legenda araba care incepe asa: Mai departe, la sudul desertului Sahara este un lac mare, ce intrece in dimensiuni Marea Caspica. Se stie ca, acum, cel mai mare lac din Africa, lacul Victoria, reprezinta de fapt doar o cincime din Marea Caspica.


Harta este din matase si numele locurilor sint scrise intr-o limba moarta


Un cercetator local, Henry Baill, afirma ca privirile celor mai buni specialisti in domeniu sint indreptate asupra descifrarii enigmelor ridicate de aceasta harta, dar ca inca nu s-a tras nici o concluzie. Pina cind vom reusi sa aflam mai multe date nu vom face speculatii – a spus el.


Originalul hartii se afla la Beijing, unde a fost bine impachetat, sigilat si depozitat intr-o incinta bine inchisa pina la caderea ultimului imparat in 1924. In tot acest timp, mai putin de 20 de oameni au avut acces la ea.


Reproducerea manuala a hartii pe matase are aproape 4 metri inaltime, iar numele locurilor sint scrise in special in manchu, o limba moarta acum, si de aceea trebuie sa fie traduse.


Scrieri despre Africa au aparut in China inca din secolul I


Karla Harold, o cercetatoare ce lucreaza in cadrul departamentului de studii istorice si arheologice la Universitatea din Pretoria, a spus ca inca din prima parte a secolului I au fost gasite in China scrieri care mentionau locuri din Africa.


In mod cert, ei aveau posibilitatea sa calatoreasca, a spus ea. Nu exista prea multe dovezi care sa certifice acest lucru, dar cercetarile nu s-au incheiat inca.


Harold spune ca pe vremea aceea chinezii cautau popoare care sa plateasca tribut imparatului, nu cu care sa faca negot, si de aceea nu a vrut sa se fixeze acolo sau sa plece lasind in urma ceva din civilizatia lor, asa cum a fost cazul europenilor.


Cercetatoarea mai afirma ca este foarte greu sa gasesti probe in sprijinul afirmatiei ca reprezentanti ai populatiei chineze au fost in Africa, pentru ca nu vom putea gasi ramasite umane aici deoarece chinezii isi iau cadavrele inapoi la paminturile stramosilor lor.


In Africa au fost descoperite resturi ceramice si picturi chineze


Henry Baill spune insa ca exista unele evidente in Africa de Sud care pot sugera faptul ca navigatorii chinezi au calatorit in jurul Africii cu mult timp inainte ca Bartolomeu Dias sa ajunga la Capul Bunei Sperante in 1488.


In nordul Africii de Sud a fost descoperita ceramica chineza ce dateaza dinainte de secolul al XII-lea si mai sint acolo si niste sculpturi pictate ce prezinta clar caracteristici chinezesti, a mai spus Baill.


Amiralul chinez Zheng He a navigat in jurul pamintului inaintea lui Magellan


Un cercetator amator englez, de profesie inginer pe un submarin, argumenteaza intr-un articol ca amiralul chinez Zheng He a navigat in jurul globului pamintesc intre anii 1421-1423, cu 100 de ani inaintea echipajului portughez condus de Magellan.


Zheng He, un eunuc care a calatorit cu nu mai putin de 300 de nave, cea mai mare avind la bord 1.000 de oameni, este stiut de mult ca a vizitat Asia, India, Somalia, de unde a adus la intoarcere girafe si lei.


Istoria veche chineza mentioneaza, de asemenea, nume ca Franca (Franta si Portugalia) si Olanda – descriind olandezii ca fiind niste oameni cu parul rosu si barba.


Pentru a se intilni cu ei, Zheng He ar fi trebuit sa navigheze in jurul partii de sud a Africii.


Harta a fost realizata inainte de nasterea amiralului


A fost pentru prima data cind o copie a hartii a fost aratata in afara Chinei. Originalul se presupune ca a fost realizat chiar mai devreme de 1320, cind se crede ca a fost distrus, pentru ca alte copii mai complete sa-i ia locul.


Dar, ceea ce face ca misterul sa se adinceasca, este faptul ca harta a fost realizata inainte de nasterea lui Zheng He care a trait intre 1371-1435.


Si toate acestea in timp ce hartile europene aparute ulterior, expuse acum in Africa de Sud, ilustreaza in interiorul continentului, acolo unde datele lipseau, dragoni, serpi uriasi si monstri infioratori.


Cristea Mateescu